Istorie
Info Comuna
Informatii de interes public
Servicii
Alte informatii publice
Compartimente
Cuvantul star, insemnand in limba slava vechi, "batran, mare", intareste afirmatia privind vechimea asezarii inaintea intemeierii Statului Tara Romaneasca , daca tinem seama ca triburile slave se plaseaza pe teritoriul Romaniei in secolele VI si VIII. Alte informatii orale, provenite de la batranii satului, contribuie, de asemenea, la cunoasterea vechimii asezarii, prin existenta unor urme tataresti, de natura toponimica si lingvistica. Astfel, de la tatarii stabiliti in aceste parti, in urma marii invazii din 1241, sau dupa lupta din 13-23 septembrie 1602, intre Radu Serban (1602-1610), Domnul Tarii Romanesti, si tatarii veniti in numar mare in sprijinul Domnului moldovean, Simion Movila, au ramas denumiri ca: In Zapodii, Podul Cotrocii, Drumul Tataresc (de la castrul roman - Drajna de Sus la Starchiojd, Chiojdul de Basca, Catias, Nehoiu, spre defileul Buzaului) si Podul Tatarului- Drajna de Sus. Pana de curand, a trait si o familie cu numele Bara a lui Chiuchias, ai caror urmasi pastrau configuratia specific mongola: ochii mici, cu priviri incrucisate, proeminenta obrajilor, statura mijlocie. Localitate situata la adapostul coloanei vertebrale carpatine si a padurilor intinse ce acopereau nu numai muntele dar si dealurile, ea a fost populata si in antichitate, este recunoscuta eminamente conservatoare a obstilor mosnenesti, care sunt confirmate scriptic prin actul din 10 iulie 1418 si, din perioada bronzului si din cea romana. Depresiunea Chiojdu dintre Teleajen si Buzau a fost tema lucrarii de licenta a profesorului Constantin Isbasoiu, prezentata marelui geograf, George Valsan (1885- 1935), si este mentionata si in Istoria romanilor din cele mai vechi timpuri pana astazi de Constantin C. Giurescu si Dinu C. Giurescu. Comuna apare in documente si cu numele de Chiojdu cel Batran sau Chiojdu Batran, asa cum este mentionat in hrisoavele emise in vremea domnitorilor Matei Basarab (in 1636), Constantin Brancoveanu (in 1691), Grigore al II-lea Ghica (in 1750) si Scarlat Ghica (in 1759) Pe teritoriul comunei Starchiojd au fost descoperite urme materiale a existentei unor asezari dacice din sec. IV i.Hr. - I .d.Hr; sec. IV - VI d.Hr, si asezari daco-romane din sec. V d.Hr. pe teritoriul actual al satului Batrani; si asezari dacice din sec. II - III si VI d.Hr. pe teritoriul actual al satului Starchiojd. Satul Starchiojd, resedinta de comuna este atestat documentar la 1418. In comuna Starchiojd exista 4 rezervatii de arhitectura, una in satul Starchiojd, una in satul Poiana Mare si doua in satul Batrani, muzeu al satului - Casa Chesca si doua biserici : sf. Nicolae si Sf. Paraschiva si o troita, toate considerate monumente.