Primaria Starchiojd

Info Comuna

Informatii de interes public

Servicii

Alte informatii publice

Compartimente

Starchiojd este mentionat în lucrarea „Marele dictionar geografic al României”, alcatuita si prelucrata dupa dictionarele partiale pe judete (Bucuresti, 1898-1902, 5 volume), lucrare realizata de George Ioan Lahovari, C. I. Bratianu si Grigore Tocilescu. „Star-Chiojdul, comuna rurala, plaiul Teleajenul, jud. Prahova. Este foarte veche. Se numeste Star-Chiojdul sau Chiojdul-Mare spre a se deosebi de o alta comuna vecina din jud.Buzau, numita Chiojdul-de-Bisca sau Chiojdul- Mic. Este situata pe cinci vai: Valea-Chiojdului, a Bradetului, Benia, Anei si Rotari, la 53 kilometri de capitala judetului si la 13 km de resedinta plaiului. Se margineste la N. cu muntii Transilvaniei, la S. si E. cu jud. Buzau, la V. cu com. Posesti, Batrini si Drajna. Se compune din catunele: Chiojdul, Valea Anei, Bradetul, Rotarea, Gresia si Zmeuretul, cu populatie de 3307 locuitori. Are 5 biseric : 3 în comuna de resedinta, una în Valea-Anei si alta în Rotarea, deservite de trei preoti; o scoala, înfiintata la 1838. Locuitorii, pe lânga agricultura se ocupa cu exploatarea lemnelor pentru constructii, fabricarea tuicii si cresterea vitelor. Ei desfac produsul muncii lor în orasele: Mizil, Urlati,Valeni, si mai cu seama la Ploiesti. Maioritatea locuitorilor sunt mosneni; în 1894 s-au împroprietarit dupa legea din 1864, pe mobile unora dintre mosneni si ale boierilor Macovei. EI poseda 100 cai, 80 iepe, 462 boi,658 vaci, 16 bivoli, 876 capre, 1870 oi si 638 porci; 200 stupi cu albine. În raionul comunei, pe girla Batrineanca, sunt 4 mori si doua herastrae: unul pe apa Biscacu-Cale si altul pe apa Siriul-cel-mare. În partea de N. a comunei sunt niste gropi, despre care se zice ca sunt facute de Tatari, si se numesc «În Zapodii» si «Podul Cotorcii». În partea de E. se afla plaiul numit Roma, ce se zice — dupa unii — ca si-a luat numele de la niste armate romane, ce ati fostpe aci; iar dupa altii de la niste TiganMaesi din Transilvania, numiti dupa obiceiul lor, Romani si Romi, care au alungat pe Tatarii ce stapâneau aceste locuri, stabilindu-se aici si în comuna Chiojdul-Mic, din jud. Buzau. Toata comuna, cu paduri, izlaz, livezi si pamânt arabil, are aproximativ ca la 2500 ha. În comuna se afla o movila, numita Gorgan, dupa care se recolteaza fin; dealuri sunt: Gruiul, Stejarelul, Jaristea si Coastelor. Dealurile Gruiul, Stejarelul si Jaristea sunt în partea de N. a com., iar Dcalul- Coastelor la E. Plaiuri sunt: Plaiul Roma, acoperit cu padure si izlaz ; Valea- Anii, Şerbaneasa si Bobe, acoperite cu finete si aratura Piscuri: Cerbului, Purcarului, Lacurilor, Stupinii, Rogozului, toate în partea de N. servind pentru aratura. Munti: Smeuratul si Calugarul, Plaiul-Icoanei, Plaiul-Chiojduiul, toti acoperiti cu padure si izlaz. La toate acestea se mai adauga: Poiana - dintre - Sine, a Carpenulul, Capul - Plaiului si Virful-Condrel. E udata de girlele: Siriul- Mare, Siriul-Mic, Siriasul, Biscafara- Caie, Chiojdului, Bradetului si Batrineanca; de Valea Anei si Rotari si de izvoarele: Vina, Cocosul, Palalogi, Condri, Tisa, Zmeuratul, Banului, Gresia, Blidari, Micului, Calului, Benii, Rasca, etc.” Nicolae Iorga pomeneste comuna Starchiojd în cartea sa „România – cum era pâna în 1918“ ca fiind un loc unde pe o stânca aproape inaccesibila, se pastreaza o inscriptie rara, în care „se pomenesc tatarii“. Profesor academician Constantin C. Giurescu, a participat la sarbatorirea a 550 de ani de existenta documentara a comunei Starchiojd în anul 1968 si spunea printre altele cu aceasta ocazie: „O istorie completa si veridica a poporului român va putea fi scrisa numai atunci când o localitate îsi va avea scrisa monografia sa”. „Starchiojd mostenire culturala” Locuire, ocupatii, mestesuguri – partea I si Sarbatori, obiceiuri, repertoriu folcloric, traditii locale reprezentative – Partea a II a de Ioana Ruxandra Fruntelata si Cristian Musa. Starchiojd Mostenirea culturala (Partea întâi) Locuire, ocupatii, mestesuguri Geografic, este o asezare de plai, situata cam la 500 m altitudine într-un fel de fortareata naturala colinara, compusa din cinci vai, Chiojd, Bradet, Benia, Valea Anei si Rotarea si având ca surse de apa curgatoare: gârla Bradetului, gârla din Gîrbeasca ce izvoraste din Muntii Plesi (numita si Roanda), cele doua unindu-se la intrarea în Valea Anei cu Batrâneanca (numita si Stimnic), ce se varsa în pârâul Bâsca, afluent al râului Buzau. La hotarul de nord al tinutului curge râul Teleajen. Etimologia cuvântului „Starchiojd” îl descompune într-o prima parte, „star”, ce vine din slava si înseamna „vechi” si o parte a doua, „chiojd”, provenind probabil din magh. Kövesd = pietros (Florescu-Pântece, 1992:13, 14). Deci, numele asezarii ar putea însemna „loc vechi (si) pietros”. Foto: Primaria Starchiojd