Prezentarea Comunei Starchiojd, Prahova
Starchiojd este menționat în lucrarea „Marele dicționar geografic al României”, alcătuită și prelucrată după dicționarele parțiale pe județe (București, 1898-1902, 5 volume), lucrare realizată de George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu și Grigore Tocilescu. „Star-Chiojdul, comună rurală, plaiul Teleajenul, jud. Prahova. Este foarte veche. Se numește Star-Chiojdul sau Chiojdul-Mare spre a se deosebi de o altă comună vecină din jud.Buzău, numită Chiojdul-de-Bisca sau Chiojdul- Mic. Este situată pe cinci vai: Valea-Chiojdului, a Bradetului, Benia, Anei și Rotari, la 53 kilometri de capitală județului și la 13 km de reședința plaiului. Se mărginește la N. cu munții Transilvaniei, la S. și E. cu jud. Buzău, la V. cu com. Posesti, Bătrîni și Drajna. Se compune din cătunele: Chiojdul, Valea Anei, Brădetul, Rotarea, Gresia și Zmeuretul, cu populație de 3307 locuitori. Are 5 biseric : 3 în comună de reședința, una în Valea-Anei și altă în Rotarea, deservite de trei preoți; o școală, înfiintata la 1838. Locuitorii, pe lânga agricultură se ocupă cu exploatarea lemnelor pentru construcții, fabricarea țuicii și creșterea vitelor. Ei desfac produsul muncii lor în orașele: Mizil, Urlați,Văleni, și mai cu seama la Ploiești. Maioritatea locuitorilor sunt moșneni; în 1894 s-au împroprietarit după legea din 1864, pe mobile unora dintre moșneni și ale boierilor Macovei. EI posedă 100 cai, 80 iepe, 462 boi, 658 vaci, 16 bivoli, 876 capre, 1870 oi și 638 porci; 200 stupi cu albine. În raionul comunei, pe gîrlă Batrineanca, sunt 4 mori și două herastrae: unul pe apă Biscacu-Cale și altul pe apă Siriul-cel-mare.
În partea de N. a comunei sunt niște gropi, despre care se zice că sunt făcute de Tătari, și se numesc «În Zapodii» și «Podul Cotorcii». În partea de E. se află plaiul numit Roma, ce se zice — după unii — că și-a luat numele de la niște armate române, ce ați fostpe aci; iar după alții de la niște TiganMaesi din Transilvania, numiți după obiceiul lor, Români și Romi, care au alungat pe Tătarii ce stapâneau aceste locuri, stabilindu-se aici și în comună Chiojdul-Mic, din jud. Buzău. Toată comună, cu păduri, izlaz, livezi și pamânt arabil, are aproximativ că la 2500 ha. În comună se află o movilă, numită Gorgan, după care se recoltează fin; dealuri sunt: Gruiul, Stejarelul, Jariștea și Coastelor. Dealurile Gruiul, Stejarelul și Jariștea sunt în partea de N. a com., iar Dcalul- Coastelor la E. Plaiuri sunt: Plaiul Roma, acoperit cu pădure și izlaz ; Valea- Anii, Şerbaneasa și Bobe, acoperite cu finețe și arătură Piscuri: Cerbului, Purcarului, Lacurilor, Stupinii, Rogozului, toate în partea de N. servind pentru arătură. Munți: Smeuratul și Călugărul, Plaiul-Icoanei, Plaiul-Chiojduiul, toți acoperiți cu pădure și izlaz. La toate acestea se mai adaugă: Poiana - dintre - Sine, a Carpenulul, Capul - Plaiului și Vîrful-Condrel. E udată de girlele: Siriul- Mare, Siriul-Mic, Siriasul, Biscafara- Caie, Chiojdului, Bradetului și Batrineanca; de Valea Anei și Rotari și de izvoarele: Vină, Cocoșul, Palalogi, Condri, Tisa, Zmeuratul, Banului, Gresia, Blidari, Micului, Calului, Benii, Râșcă, etc.” Nicolae Iorga pomenește comună Starchiojd în cartea să „România – cum era pâna în 1918“ că fiind un loc unde pe o stânca aproape inaccesibilă, se păstrează o inscripție rară, în care „se pomenesc tătarii“. Profesor academician Constantin C. Giurescu, a participat la sărbătorirea a 550 de ani de existența documentară a comunei Starchiojd în anul 1968 și spunea printre altele cu această ocazie: „O istorie completă și veridică a poporului român va putea fi scrisă numai atunci când o localitate își va avea scrisă monografia sa”. „Starchiojd moștenire culturală” Locuire, ocupații, meșteșuguri – partea I și Sărbători, obiceiuri, repertoriu folcloric, tradiții locale reprezentative – Partea a ÎI a de Ioana Ruxandra Fruntelata și Cristian Musa.
Starchiojd Moștenirea culturală (Partea întâi) Locuire, ocupații, meșteșuguri Geografic, este o așezare de plai, situată cam la 500 m altitudine într-un fel de fortăreața naturală colinara, compusă din cinci vai, Chiojd, Brădet, Benia, Valea Anei și Rotarea și având că surse de apă curgătoare: gârla Bradetului, gârla din Gîrbeasca ce izvorăște din Munții Plesi (numită și Roanda), cele două unindu-se la intrarea în Valea Anei cu Batrâneanca (numită și Stimnic), ce se varsă în pârâul Bâsca, afluent al râului Buzău. La hotarul de nord al ținutului curge râul Teleajen. Etimologia cuvântului „Starchiojd” îl descompune într-o prima parte, „star”, ce vine din slavă și înseamna „vechi” și o parte a două, „chiojd”, provenind probabil din magh. Kövesd = pietros (Florescu-Pântece, 1992:13, 14). Deci, numele așezării ar putea însemna „loc vechi (și) pietros”.